🗓️ 17 August 2025
🚍 București – Ploiești - Băicoi- Sinaia
Vizitam:
Muzeul Sinaia - Muzeul este gazduit de Palatul Florescu-Ştirbei, în prezent cea mai veche vilă a oraşului, construită în anul 1875. În planul de sistematizare din anul 1930, Palatul Ştirbei era înregistrat ca viitor Palat Administrativ al oraşului, iar în perioada comunismului, aici a funcţionat Casa Pionierilor. De la sfârșitul anilor 90 până în anul 2008, a funcționat ca sediu Finanţelor Publice. Incepand cu data de 18 decembrie 2017, Muzeul este deschis publicului larg. Cei care vor trece pragul clădirii, înscrise pe listele patrimoniului naţional, vor regăsi pagini din istoria oraşului, vor putea admira Salonul aristocratic, pe cel dedicat personalităţilor, sporturilor, cercetaşilor, cadrului natural, şi altele. Se vor putea bucura, de asemenea, şi de expoziţii temporare.
Cazinoul Sinaia - Amplasat în partea nordică a parcului „Dimitrie Ghica”, „Casino”-ul din Sinaia reprezintă şi astăzi unul dintre edificiile – simbol ale staţiunii. Impunătoarea clădire a fost construită în timp record, de numai un an (1911-1912), pe locul unde se afla cândva vila Ghica, prima vilă a staţiunii, înălţată de prinţul Dimitrie Ghica. Casino-ul din Sinaia l-a avut ca principal acţionar pe baronul de Marçay, totodată acţionar la cazinoul din Monte Carlo, tocmai de aceea s-a speculat că această clădire ar fi copia fidelă a edificiului francez. În realitate însă, există doar câteva elemente de arhitectură interioară care ar putea confirma asemănarea dintre cele două cazinouri.
Inaugurarea Casino-ului constituind un eveniment important, autorităţile vremii au cerut concursul lui Alexandru Davilla, personalitate marcantă în domeniu, să prezinte, pe marea scenă, un spectacol de înaltă ţinută, la care au asistat familia regală şi Titu Maiorescu, pe atunci prim ministru al ţării. Memorabila seară a continuat cu un concert sensibil susţinut de George Enescu şi s-a încheiat cu focuri de artificii.
Simbol al non-conformismului şi al frumuseţii momentului, „Casino”-ul din Sinaia va fi întotdeauna altfel, dar mereu la fel, oscilând între vechi şi nou, clasic şi modern, istorie şi modernitate.
Manastirea Sinaia - Între 1690-1695, Spătarul Mihail Cantacuzino a ridicat mai jos de Schitul Sf. Nicolae o mănăstire din piatră şi cărămidă, pe care a numit-o Sinaia, "după asemenarea Sinaiei cei mari" (Mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai), pe care o vizitase în 1681. El a construit o biserică având hramul Adormirea Maicii Domnului (numită astăzi "biserica veche" sau "biserica mică") şi un patrulater înconjurător de chilii, în formă de cetate, cu dimensiunile 30/40 m, cu ziduri groase şi înalte, în care se încadrează şi paraclisul Schimbarea la Faţă.Partea zisă "nouă" a mănăstirii a fost ridicată între anii 1843-1846, şi cuprinde două corpuri de chilii şi Biserica mare. Este construită în prelungirea părții vechi a mănăstirii, şi formează un patrulater de aproximativ două ori mai mare decât cetatea veche.
Biserica mare, cu hramul «Sfânta Treime», a fost construită într-o primă formă, mai modestă decât cea de astăzi, în perioada anilor 1842-1846, în timpul stareţilor arhimandriți Ioasaf şi Paisie, din fondurile mănăstirii.
Pictura a fost realizată de D. Cătulescu. Este în plan triconc, având 30 m lungime, 15 m lăţime şi peste 25 m înălţime. Sub administraţia Eforiei Spitalelor Civile, care patrona averile mănăstirii, între anii 1897-1903 au avut loc mari lucrări de refacere, care au dat bisericii înfăţişarea actuală.
