🗓️ 28-29 Iunie 2025
🚍 Ploiești - București - Pitești - Râmnicu Vâlcea - Horezu
Ziua 1
- Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni vă propune un periplu prin satul vâlcean ale cărui valori au fost conservate, pentru a păstra universul spiritual unic, care caracterizează aceasta zonă, unde realitatea se împletește cu mitul, dând viață celei mai sincere exprimari a românismului autentic.
Modelul de așezare rurală tradițională, cu instituțiile ei social-culturale, pe care aveți privilegiul să o cunoasteți, și-a conturat profilul tematic din anul 1969 și a intrat în circuitul turistic de vizitare în 1974, cand s-a considerat că s-a împlinit ca o personalitate distinctă.
- Muzeul de Arta Vâlcea - Muzeul „Casa Simian” este un punct de referință al municipiului Râmnicu Vâlcea. Acest muzeu de artă clasică și contemporană, adăpostit într-o clădire monument cu o arhitectură aparte, în stilul vilelor italiene cu grădină interioară, adună laolaltă opere ale artiștilor locali și naționali, fiind expuse totodată și câteva lucrări ale unor artiști de peste hotare. Colecția muzeului este una diversificată, fiind îmbogățită de-a lungul timpului prin organizarea unor tabere de creație, expoziții de artă sau prin donații, cea mai importantă fiind donația Paul și Sanda Dumitrescu care cuprinde 55 tablouri din perioada interbelică și 4 piese de mobilier. Putem vedea aici și opere ale unor reprezentanți de seamă ai picturii românești precum Grigorescu, Tonitza, Pallady sau Luchian
- Casa memoriala Anton Pann din Râmnicu Vâlcea (1796-1854) datează din secolul al XVIII-lea și a fost construită în stilul tradițional al caselor oltenești. În jurul anilor 1980 a fost reamenajată, reorganizată și transformată în muzeu. Aici pot fi admirate diverse obiecte pe care le-a folosit Antonie Pantoleon Petroveanu (pe numele său complet). Dintre acestea au fost păstrate piesele de mobilier din vremea sa, opere muzicale sau literare, portrete, cărți și alte exponate specifice perioadei în care a fost locuită. Un detaliu aparte legat de istoricul acestui loc este că aici a luat naștere prima variantă a liniei melodice a imnului național al țării. Pe atunci Anton Pann organiza un cor care în anul 1848 cânta marșul revoluționar după versurile lui Andrei Mureșanu ale poeziei „Deșteaptă-te, române!”.
- Parcul Zavoi - Moşia „«Zăvoiul» din marginea oraşului”, care apare în „O scrisoare pierdută”, a lui Caragiale, nu este altceva decât locul unde s-a cântat la 1848, pentru prima dată, actualul „Imn Naţional al României”. La mai puţin de un deceniu de la acel moment, zona care se afla în proprietatea Mănăstirii Cozia se transforma într-una dintre „cele mai frumoase grădini publice ale Olteniei”, având o istorie fabuloasă. Locul unde s-a cântat în premieră, în cadru oficial, actualul „Imn Naţional” nu era la vremea respectivă un parc propriu-zis, ci doar un zăvoi, un loc care ulterior s-a transformat în zonă de agrement. Istoria lui a început la 29 iulie 1848, când la Râmnicu Vâlcea răsuna „Deşteaptă-te, române!”, cântecul compus de Anton Pann pe versurile poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureşanu.
- Muzeul Trovantilor - In drumul nostru spre cazarea din Horezu, vom vizita Muzeul Trovantilor care este un muzeu în aer liber, aflat în Costești, la 7 km de Horezu, în județul Vâlcea. Trovanții sunt formațiuni de piatră unice, sunt compuși în principal din carbonat de calciu și se formează în zone cu soluri bogate în calcar. Au o formă și o consistență neobișnuită, de multe ori având aspectul unor sfere sau alte forme sferice.
Ziua 2
- Biserica Veche de la Horezu - Într-un oraș cu tradiție și istorie, Horezu, se află Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, cunoscută localnicilor și turiștilor ca Biserica din Târg. Un monument de arhitectură la începutul secolului al XIX-lea, ctitorit între 1800-1804 de personalități marcante ale vremii, biserica rămâne un simbol al credinței și al artei străbune. Pictura murală, realizată în 1807 de maeștri zugravi din Craiova, îmbogățește atât interiorul, cât și exteriorul bisericii, deși părți din ea se află într-un proces avansat de deteriorare. Ctitorii principali, vel vistiernicul Ion Urșanu, Constantin Covrea și jupâneasa Stan(c)a, au lăsat o moștenire spirituală și culturală remarcabilă.
- Complexul Muzeal Maldaresti - Culele de la Măldăreşti – fortăreţele de pe pajiştile vâlcene. În Oltenia de sub munte, atacurile vrăjmaşe ale turcilor veniţi de peste Dunăre ori ale haiducilor coborâţi din codri se opreau în zidurile trainice ale caselor boiereşti fortificate. Erau vremuri de restrişte pe atuncea, când micii boieri se apărau dindărătul crenelurilor, nelăsându-şi căminul pradă duşmanilor. Ţevile acelea lungi ale flintelor au dispărut dintre pereţii albi, zăvoarele grele au îmbătrânit şi cerdacurile s-au umplut cu muşcate; vizitatorul de azi, privind turnurile albe de pe pajiştile Măldăreştilor, visează la poveştile lor frumoase, spuse cu răbdare de către cei care îngrijesc cu pasiune o moştenire istorică.
- Manastirea Hurezi - Cel mai frumos si mai rafinat exemplar de arhitectura romaneasca, Manastirea Hurezi inaltata in 1693 de Constantin Brancoveanu, a fost inclusa in 1993 in patrimoniul UNESCO. Printre manastirile monumente istorice, care impodobesc pamantul romanesc, Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru „stilul brancovenesc”. Manastirea Hurezi este asezata in partea de nord a judetului Valcea, la poalele muntilor Capatanii, strajuita de codrii, intr-un loc plin de farmec si singuratate, a carui liniste o tulbura doar cantecul huhurezilor, acele pasari de noapte care au dat, probabil, numele acestor locuri si al manastirii.
- Manastirea Bistrita - Mănăstire Bistriţa este o mănăstire ortodoxă din România situată în apropierea satului Bistriţa, comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, aflată în arhiepiscopia Râmnicului. Este o ctitorie a boierilor Craioveşti, datând din jurul anului 1490, având hramul Adormirea Maicii Domnului. Mănăstirea este vestită şi prin faptul că aici s-a înfiinţat prima tiparniţă din Ţara Românească, unde s-a tipărit de către călugărul Macarie, în 1508, Liturghierul (în limba slavonă), prima carte tipărită pe pământ românesc.
- Pestera Liliecilor - Un loc natural de excepție, care, cu puțin ajutor din partea oamenilor, a devenit cu adevărat uimitor. Peștera Liliecilor din județul Vâlcea reprezintă pentru fiecare vizitator o adevărată aventură. O experiență plină de mister, care îți va dezvălui cele mai frumoase priveliști ale Cheilor Bistriței! Se află la 150 de metri de mănăstirea Bistrița, în versantul drept al Cheilor Bistriței, la o altitudine de 850 m. Peștera are o lungime de 250 de metri, iar plimbările de-a lungul ei sunt o adevărată plăcere, mai ales că este amenajată și electrificată. Inițial, pătrunzi într-un culoar îngust, insă după aproximativ 30 de metri, ieși într-o sală mare. Peștera are chiar și un etaj suspendat, unde poți ajunge urcând câteva trepte. Aceasta este galeria principală. După aceea, treci un prag și ajungi în cea de-a doua galerie, în capătul căreia se află Izvorul – două mici izvoare.
Partea cea mai interesantă vine abia apoi, când ajungi în cealaltă parte a peșterii. Aceasta din urma este mult mai mare, tot aici este construit și micul schit. Aici ai parte de o super priveliște de sus a Cheilor Bistriței, fiind o combinație perfectă între cadrul natural care ți se înfățișează și întreaga istorie din spatele peșterii.
